Intr-o zi niste albine care se imbatasera ca porcii, zumzaind fara rost, au nimerit intr-un cacat mare si puturos. Cu mintea afumata din cauza nectarului otravit, au crezut ca scarnavia era buna de recoltat.
Albina 1: Mmmm, ce bunatate. Hai sa sugem nectarul asta brun! Iaca zici ca-i de zmeura!
Albina 2: Mare dreptate ai, e tare gustoasa si dulce!
Albina3: Hai sa ne umflam burtile cu el, sa-l ducem in stup sa guste toti ceilalti!
Albina 2: Sa vezi ce fericita o sa fie regina noastra. Pentru asa nectar o sa ne faca trantori si n-o sa mai muncim niciodata. Haideti suratelor, care mai stie calea-napoi acasa?
Ajungand cu chiu cu vai la stup, au bagat de seama ca toata albinimea era ingrozita de putoare. "Dumnezeule-bondar, ce se intampla!? Scapati larvele!", se auzea strigand o albina in varsta. "Miereea, puneti mierea la adapost. O sa se imputa toata, au adus cacat in stup! Ce urgie!", zbiera disperata cea mai mare dintre lucratoare. Cele trei netoate nimic. "Hahaha, ce-are dom-le astia, ce zice? Ce le pute?", zise sughitand Albina 1. N-apuca sa termine ca un roi de 12 bondarii luptatori le-au pus pe toate trei la pamant si le-au lipit aripile cu ceara. In jur era numai haos. Fagurii se prabuseau, lucratoarele incercau sa scape tot ce se putea, bondarii nu mai faceau fata invalmaselii. Infernul se potoli cand aparu regina. Plangea saraca. "Stupul meu, copiii mei, viata mea... De ce, de ce?" Le spuse printre lacrimi celor trei: "Aici e stup, ce ati cautat sa aduceti cacat in stup?! Noi avem niste legi. Aici facem miere. Daca pui cacat in miere, stiti ce iese? Va zic eu... Iese cacat! Noi plecam, o luam de la cap. O sa ne fie greu, dar n-avem incotro! Voi trei ramaneti, c-asa meritati!"
Si asa au ramas cele trei putori betive singure in stupul pangarit. Fara larve, fara fagure, fara regina, fara rost.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu