E luni, e ca atunci
Cand munceam pe branci
E luni si iara
E asa de frig afara
Din nesomn, din oboseala
Incerc s-o iau pe tanjeala
Dar mi-e tare frica
Ca si-asa mi-e leafa mica
E luni, e iara greu
Ca ma inchin la Dumnezeu
Sa vina acuma vinerea
Si sambata, si duminica
Ca asa e la serviciu
Totul e un supliciu
Macar acasa de-ar fi bine
Dar alte munci cad pe mine
Asa ca nu ma mai odihnesc
Ma pun dracu si muncesc
Chiar si lunea o iubesc
Muncit ori odihnit, macar traiesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu