Cred ca toti cei care au trait in Bucuresti, cand aud de Herastrau, se gandesc la plimbarile cu vaporase, locul cu verdeata multa, lacul, vata de zahar si parcul de distractii. Pe cel din urma nu aveai cum sa-l ratezi. Era chiar la intrarea dinspre Kiselef, mergeai un pic si faceai dreapta. Dupa intrare, imediat in stanga - caracatita cu ale ei brate rotitoare care provoca stari verzi celor mai sensibili. Imediat in dreapta - caruselul, pentru pustii cei mici si cursa de caluti - stiti, jocu ala in care trebuie sa bagi o bila intr-o gaura si calutul tau prinde viteza... Urmeaza: masinutele care se ciocnesc de-ti tremura cacatu si dintii - mereu ma intrebam: oare ce se intampla daca pui mana pe plasa aia de sus unde circula curent ;). Presarate: sacul de box - care da mai tare cu pumnul - primitiv dar distractiv; buburuze - tot pentru putanii de 3-5 ani; masute cu vata de zahar si suc; floricele si mere pe bat; standuri cu jucarii; terasa cu mici si bere pentru baietii mai mari.
In spate, grandios, inspaimantator, emana adrenalina din fiecare fier ruginit: montagne rousse-ul. Fiecare amator de senzatii tari ii platea tribut cel putin un urlet de spaima ori un strop de voma. Nu parea el cea mai sigura chestie, dar n-a murit nimeni in deceniile cat a stat in picioare. Imediat langa el, era buburuza verde - un trenulet pentru pitici care si ea avea farmecul ei.
Asa tin eu minte acest loc. Pe parcursul anilor, o parte din atractii au fost inlocuite: montagne rousse-ul cu o roata cu umbrelute, cursa de caluti cu niste coarde elastice cretine etc. Important e ca locul continua sa existe, avea farmec, era o parte din parc, un loc necesar si iubit de toata lumea.
Acum el nu mai exista! In locul lui este o parcare. Parcarea clubului BOA! Asa ca ma intreb si eu: de ce? De ce club, si nu parc? De ce muzica house, si nu rasete de copil? De ce curve, si nu inocenti? De ce droguri, si nu vata de zahar?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu